După Al Doilea Război Mondial, jazzul a depășit granițele Americii și a devenit una dintre cele mai influente forme de expresie culturală ale secolului XX. Soldații americani au dus cu ei discuri și instrumente, posturile de radio au început să difuzeze jazz, iar filmele de la Hollywood au făcut din această muzică o parte a imaginarului colectiv. De la marile orchestre din anii 1940 până la coloanele sonore de film noir, jazzul a devenit sinonim cu libertatea, rafinamentul și orașul modern.

În Franța, Django Reinhardt a creat gypsy jazzul, o fuziune între improvizația americană și sensibilitatea europeană. În Brazilia, Antonio Carlos Jobim și João Gilberto au dat naștere bossa novei, care a cucerit lumea prin calmul și eleganța ei. În Africa de Sud, Hugh Masekela și Miriam Makeba au transformat jazzul într-o formă de rezistență.

Pe măsură ce muzica s-a răspândit, jazzul a devenit limbajul comun al generațiilor de artiști care căutau libertatea. A inspirat rock-ul, funk-ul, soul-ul și chiar hip-hop-ul. În filme, în reclame, în cafenele și festivaluri, jazzul a devenit un sunet universal, recognoscibil chiar și pentru cei care nu știu de unde a pornit.

Astăzi, o parte din această poveste trăiește la Edison House of Music. În Music Gallery, vizitatorii pot asculta jazz din toate colțurile lumii, de la bossa nova braziliană, la jazzul nordic sau cel japonez. Fiecare regiune are un sunet propriu, dar toate vorbesc aceeași limbă: libertatea de a crea și de a te exprima prin muzică.